Primul meu restaurant: ce autorizații îți trebuie înainte să deschizi

Imagine generată cu AI.

La primul restaurant, mulți încep cu certificatul de la Registrul Comerțului pe masă și cu data de deschidere deja anunțată pe Instagram. Apoi descoperă că primăria cere un dosar, DSVSA vine la spațiu înainte să servești prima farfurie, iar ISU începe de la suprafață și de la cum e încadrat localul.

Mai jos găsești lista autorizațiilor pe care le ceri înainte să deschizi, pe baza site-urilor oficiale și a legilor publicate. Ordinea contează la fel de mult ca lista. Unde primăriile diferă între ele, spun clar să verifici la primăria ta.

Ce autorizații îți trebuie, pe scurt

Înainte de prima tură cu clienți, ai de regulă patru demersuri distincte:

• ONRC: firma și punctul de lucru (sediul secundar), cu declarația-tip pe propria răspundere

• DSVSA: documentul de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

• ISU: autorizație de securitate la incendiu doar dacă spațiul se încadrează în categoriile din lege (sau documentul pe care ți-l cere primăria)

• Primăria: acordul sau autorizația de funcționare pentru alimentație publică

Certificatul de la Registrul Comerțului nu înlocuiește avizele sectoriale. ONRC înregistrează profesionistul și sediile. Siguranța alimentară, focul și comerțul în zona publică se rezolvă la alte instituții.

1. Firma și punctul de lucru la ONRC

Înregistrezi societatea (sau PFA/II, dacă alegi acea formă) la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Pentru un SRL, pe pagina ONRC cu documentele de înființare apar, printre altele, cererea de înregistrare, actul constitutiv, dovada dreptului de folosință asupra spațiului (sediu social și, dacă e cazul, punct de lucru), declarația-tip pe propria răspundere privind condițiile de funcționare, actele de identitate ale fondatorilor/administratorilor și declarația privind beneficiarul real. ONRC menționează și capitalul social minim de 500 lei.

Punctul de lucru al restaurantului trebuie să apară în registru. Dacă spațiul e într-un imobil colectiv cu regim de locuință și schimbi destinația, poate fi nevoie de avizul asociației de proprietari (Legea nr. 196/2018), menționat tot pe lista ONRC.

Codurile CAEN pentru alimentație publică pe care le vei vedea des în dosarele de la primărie sunt 5610 (restaurante) și 5630 (baruri), așa cum le folosește, de exemplu, Primăria Sector 3 București. Confirmă la ORCT și la primăria ta care variante îți cer în obiectul de activitate.

2. Înregistrarea la DSVSA pentru siguranța alimentelor

Un restaurant este unitate de alimentație publică. Conform paginii ANSVSA privind autorizarea/înregistrarea unităților, restaurantele (inclusiv fast-food, baruri unde se prepară și se servesc alimente) intră la înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor, pe baza Ordinului ANSVSA nr. 111/2008.

Nu confunda înregistrarea cu autorizarea sanitar-veterinară din Ordinul ANSVSA nr. 57/2010. Autorizarea din Ordinul 57/2010 vizează în principal unități care produc, procesează, depozitează sau distribuie produse de origine animală pentru circuit mai larg (inclusiv intracomunitar). Restaurantul tipic care prepară și servește consumatorului final merge pe înregistrare.

Ce depui, în practică

Pe baza descrierii ANSVSA și a fișei de pe serviciipublice.gov.ro, dosarul include de obicei cererea scrisă (denumire, adresă, activitate, tipuri de produse, număr de personal, telefon), schița obiectivului, copia certificatului constatator/de înregistrare ONRC, copia CI a reprezentantului legal și dovada tarifelor (Ordinul ANSVSA nr. 96/2014).

Depui la DSVSA județeană (sau a municipiului București) pe raza localului, fizic sau online prin PcUE. Inspectorii verifică documentația și, după profil, condițiile la fața locului. Documentul se emite doar dacă sunt îndeplinite condițiile privind siguranța alimentelor. Termenul maxim pe serviciipublice.gov.ro este 30 de zile. Dacă inspectorii găsesc neconformități, le remediezi și ceri reverificarea. Primăria îți cere de obicei acest document în dosarul de funcționare.

3. ISU: când ai nevoie de autorizație de securitate la incendiu

Categoria distinctă „alimentație publică” din anexa HG nr. 571/2016 a fost abrogată prin HG nr. 1.181/2022 (litera b de la punctul II din anexa 1). Un restaurant poate intra totuși sub ISU prin alte încadrări.

Spațiul tău poate intra sub avizare sau autorizare, de exemplu ca sală aglomerată (anexa 1, punctul VI), ca încăpere cu aglomerări de persoane de cel puțin 100 mp la subsol, demisol, pod sau terasă (punctul III), ca spațiu de comerț de cel puțin 600 mp (sau 200 mp în clădiri de locuit colective, punctul II lit. a), ori ca parte dintr-o unitate de primire turistică cu mai mult de 8 camere și/sau 16 locuri (punctul II lit. j).

Separat, OUG nr. 17/2026 a introdus la art. 14 lit. p¹ din Legea nr. 307/2006 obligația primarului de a emite acordul de funcționare numai după obținerea autorizației de securitate la incendiu pentru, printre altele, spații de alimentație publică neclasificate turistic cu aria desfășurată mai mare de 600 mp și pentru spații de comerț încadrate ca săli aglomerate. Pentru alte categorii, legea permite acord provizoriu dacă ISU depășește termenul de emitere.

Ce faci concret: întreabă ISU județean (sau București-Ilfov) dacă obiectivul tău intră sub HG 571/2016. Dacă nu intră, cere totuși răspunsul scris pe care ți-l va cere primăria (multe dosare de funcționare îl numesc „autorizație PSI” sau „negație”). Nu ghici după suprafața din contractul de chirie: încadrarea o face ISU pe baza documentației și a reglementărilor tehnice.

4. Acordul / autorizația de funcționare de la primărie

Comerțul în zone publice se face cu acordul autorității locale, conform OG nr. 99/2000, art. 6. Din decembrie 2024, Legea nr. 310/2024 a completat art. 6 astfel:

• acordul de funcționare se emite de primăria (sau sectorul) pe raza căreia lucrezi, pentru structuri cu sediu fix

• pe perioadă nedeterminată, cât timp rămân neschimbate condițiile inițiale și documentele din dosar sunt valabile

• taxa o stabilește consiliul local

• dacă schimbi tipul de activitate sau suprafața, ori expiră documente din dosar, ai 30 de zile calendaristice să obții un acord nou; altfel acordul se suspendă automat

Lista exactă de acte diferă de la o primărie la alta. Ca exemplu verificat, Primăria Sector 3 București cere, printre altele: CI, certificat de înregistrare și certificat constatator ONRC la zi, actul de deținere a spațiului cu suprafața desfășurată, documente de urbanism dacă ai schimbat destinația, avize (mediu sau declarație sub 100 de locuri conform Ordinului nr. 1798/2007 cu modificări, autorizație PSI după caz, documente sanitare, documentul de înregistrare sanitar-veterinară), contract de salubrizare, dovezi de plată a taxelor, acordul vecinilor afectați (inclusiv pentru orar după ora 22:00, după caz) și declarația de clasificare a unității (HG 843/1999).

Taxele locale se schimbă anual. La Sector 3, hotărârea pe 2026 menționată pe aceeași pagină fixează taxa pentru autorizație/viză anuală la 4.721 lei până la 500 mp și 6.294 lei peste 500 mp (pentru CAEN 561 și 563). La tine în oraș, cifrele pot fi altele: uită-te la HCL-ul curent.

Ordinea practică care îți scurtează așteptarea

Lucrează pe trasee paralele unde poți, dar respectă dependențele:

1. Contract pe spațiu (plus urbanism / schimbare de destinație / aviz asociație, dacă e cazul)

2. ONRC: firmă + punct de lucru + declarație-tip

3. Amenajare gata de control DSVSA (igienă, frig, spații, trasee curat/murdar)

4. ISU: află din timp dacă ai nevoie de aviz sau autorizație și întreabă ce termen de emitere se aplică dosarului tău

5. DSVSA: depui când spațiul e gata de verificare

6. Primărie: depui cu ONRC, DSVSA și documentul ISU din dosar; lasă cel puțin 30 de zile față de data anunțată public

Checklist înainte de „deschis”

• spațiul e înregistrat ca punct de lucru

• ai documentul DSVSA pentru alimentație publică

• știi dacă ai autorizație ISU sau răspunsul scris că obiectivul nu se încadrează

• ai acordul/autorizația de funcționare și orarul aprobat

• ai contract de salubrizare, unde îl cere primăria

• ai pe listă și ce mai cere localitatea ta (terasă, alcool, muzică, mediu)

Autorizația de mediu peste un prag de locuri, licențele pentru alcool, terasa pe domeniul public sau muzica le tratezi separat, după cele patru demersuri de bază.

După ce ai actele: ritmul din bucătărie

Autorizațiile te lasă să deschizi. Marja din lunile 2-6 o strângi din food cost, din pierderi și din ritmul de verificare. Un frigider fără temperatură notată sau un prep fără dată pe recipient îți mănâncă din stoc la fel de sigur ca o chirie greșită.

Nimbus Flow automatizează HACCP-ul din locație: checkpoint-uri prin Mini App, QR sau web (nu în chat-ul de Telegram), etichete tipărite cu imprimanta și Nimbus Hub din contract, alerte pe Telegram când o verificare rămâne nefăcută. Poți începe cu un trial de 14 zile. Prețurile fără TVA (50 EUR/lună pe 4 luni, 40 EUR/lună pe 6 luni, 30 EUR/lună pe 12 luni), sunt pe pagina de prețuri.

Concluzie

Deschiderea primului restaurant în România trece prin ONRC, DSVSA, (unde e cazul) ISU și primărie. Fiecare instituție verifică altceva. Începe de la spațiu și de la declarația ONRC, programează DSVSA și ISU înainte să anunți data de deschidere, apoi închide dosarul la primărie cu actele deja emise. Listele de mai sus sunt un ghid de orientare: legile se actualizează, iar primăria ta poate cere formulare suplimentare.

Surse

• ONRC: documente pentru înființare / înregistrare

• ONRC: formulare tip (inclusiv declarația-tip pe propria răspundere)

• ANSVSA: autorizare / înregistrare unități animal / non-animal

• ANSVSA: înregistrarea și autorizarea unităților (formulare)

• serviciipublice.gov.ro: înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

• HG nr. 571/2016 (categorii ISU)

• HG nr. 1.181/2022 (modificarea HG 571/2016)

• OUG nr. 17/2026 (modificări Legea 307/2006, inclusiv art. 14 lit. p¹)

• OG nr. 99/2000

• Legea nr. 310/2024 (completarea art. 6 din OG 99/2000)

• Primăria Sector 3: autorizație de funcționare alimentație publică